Cred ca as putea face un serial cu pataniile mele la Cora. O fi din cauza ca urasc magazinul, dar ca o masochista ce sunt tot merg o data pe saptamina si ies cu sarsanalele pline?! I don’t know, cert e ca daca sunt prea linistita, prea calma si senina, prea happy…inseamna ca n-am mai ajuns de mult la Cora si ca ma paste o runda de cumparaturi asezonate cu nervi, acolo.
Azi am vrut sa iau nisip pentru ale mele si cind colo ce sa vezi?! Ia raionul pentru animale de unde nu-i! Mi-am facut restul de cumparaturi, gindindu-ma ca na, o sa dau intr-un final si peste nisipul pentru pisici. Am mers la legume si tocmai aducea o tanti salata verde, in ladite. Nebunieee! Se imbulzeau oamenii ca oile la pascut…mai chiar asa, au devenit toti oamenii erbivori, pe vremuri de criza?? La maruntisuri, plin de chestii pentru Sf. Valentin. Incurajat de decor, un cuplu de liceeni experimenta pipaiala in public. M-au amuzat, in fond cu totii am trecut prin perioade din astea, pe la 18-20 de ani, mai ales cind era frig afara, nu? Totul pina la pernitele alea cu te iubesc si jucarelele roz cu inimioare. Ma enerveaza destul sarbatoarea asta stupida, mai trebuie sa vad si kitschurile astea…
Ma indreptam catre detergenti, cind un chistoc de copil m-a inghiontit, plingind. Era tot numai lacrimi si imi spunea ceva pe limba lui, iar eu nu inteleg deloc limba asta. I-am zimbit dar nu s-a oprit, noroc ca maica-sa l-a recuperat rapid. La detergenti, surprise! Imediat linga pungi se aflau sticle de apa Izvorul Minunilor. Iar linga apa, vinuri. Nu le am eu cu tehnica aranjarii marfurilor la raft, dar cum naiba sa pui apa linga detergenti?!
Dupa ce am cumparat tot…mi-am dat seama ca nu gasisem inca raionul pentru animale. Si mergi cu cosul plin dupa tine, prin magazin. La un moment dat ma opresc si intreb pe una din tipele in rosu: nu te supara, raionul pt animale? Raspunsul m-a lamurit deplin: Ah, nu stiu, ca le-au mutat colegii mei, vedeti pe aicea! Aicea era in fundul magazinului, unde pina de curind erau carucioarele pentru copii.
De regula toata aventura se incheie la casa, unde una ba isi afiseaza chilotii cind scoate produsele din carucior, alta ba il asteapta pe barba-su sa vina sa plateasca. De data asta o femeie isi cumparase o guma. Atit, o guma. S-a pus la coada, a pus guma pe banda si asepta sa-i vina rindul. Imi venea sa ii fac o poza, apoi m-am gindit: in fond e democratie! Daca omul simte nevoia sa vina la Cora si sa stea la coada pentru o guma, e liber s-o faca.
Traim intr-o tara libera…si asta ne timpeste tot timpul.

